Press "Enter" to skip to content

Studiu UBB. De ce crește costul vieții în România, principalele greșeli ale Guvernului și ce facem

Distribuiți acest articol!

Economie

Radu Nechita (UBB): „Oricât de gravă ar fi situația pe o piață, controlul prețurilor de către Guvern o va agrava pe termen lung”!

Creșterea galopantă a prețurilor de consum din ultima vreme este cauzată în foarte mare măsură de intervenția Guvernului prin impozite, subvenții și reglementări, este concluzia studiului „Politicile eronate ne scumpesc viața”, realizat în cadrul Institutului European pentru Studii Economice de trei universitari de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea din București și ASE București. Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google NewsStudiul „Politicile eronate ne scumpesc viața” analizează Indicele total al Prețurilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2022, de aproape două ori mai mare decât media UE (10,29%), adică într-o perioadă asociată cu introducerea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor COVID și post-COVID. La produse alimentare, creșterea a fost de 14,4%, iar la cele nealimentare de 22,41%, din care 6,33% doar în luna martie, anul acesta. Pentru servicii, IPC a avut o rată de creștere mult mai lentă (9,91%).Atunci când vorbim despre domeniile cu cele mai mari creșteri ale IPC din ultimele 12 luni, se constată evoluții dramatice la combustibili (prețul „la pompă” al motorinei a crescut cu 58,30%, iar cel al benzinei cu 41,37%), locuințe (prețul imobiliarelor, la nivel național, este cu 22,30% mai mare decât în urmă cu un an) sau transporturi (+15,96%), asta în vreme ce îmbrăcămintea și încălțămintea (3,75%), sănătatea (3,30%) și telecomunicațiile (1,63%) au înregistrat creșteri mult mai mici.„O eroare clasică a autorităților este tentativa de a combate creșterea prețurilor prin plafonare. Măsurile de acest tip au avut dintotdeauna și peste tot aceleași efecte: «dispariția» produselor de pe piață și/sau raționalizarea lor, apariția pieței negre, a corupției, totul pe fondul reducerii și mai accentuate a ofertei bunurilor dorite de oameni. Oricât de gravă ar fi situația pe o piață, controlul prețurilor de către guvern o va agrava pe termen lung”, spune Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.Statul român joacă prost în trei domenii: locuințe, combustibili și energieDomeniile cele mai grav afectate de creșterile de prețuri, cu efect direct asupra buzunarelor românilor, sunt locuințele, carburanții și energia, arată autorii studiului. LOCUINȚE. Chiar dacă românii sunt în topul european al proprietarilor de locuințe și populația se reduce an de an (la 1 ianuarie 2022 eram mai puțini cu 0,6% decât cu un an în urmă), cererea generală de locuințe este mai mare decât oferta, cu impact asupra prețurilor. Soluția cea mai la îndemână, creșterea ofertei, se lovește de probleme generate de stat: România se află pe locul 147 în lume, din 190, la ușurința de a obține autorizațiile de construcție, potrivit „Ease of Doing Business” (2020), clasament realizat de Banca Mondială. Mai precis, eliberarea unei autorizații de construcție necesită 24 de proceduri, durează în medie 260 de zile, iar costul acestui demers reprezintă 2% din valoarea construcției. O altă problemă reflectată în același clasament: România ocupă locul 157 la capitolul racordare la electricitate (9 proceduri, 174 de zile de așteptare, cost de 4 ori mai mare decât venitul mediu anual). 

 » sursa: www.monitorulcj.ro


Distribuiți acest articol!