Economie
Cristian Matei, Primarul anului 2021 în România.
Opinie. Primarul anului 2021 în România.
Fără să-l fi cunoscut vreodată personal și chiar fără să-l fi văzut vreodată, îl consider pe primarul orașului Turda cel mai bun prieten, pentru că a reușit să atragă investiția industrială a anului în România, și asta într-un domeniu în care nu s-a mai investit la o astfel de scală, în greenfield, de peste 10 ani.O companie farmaceutică din Germania va deschide o fabrică de medicamente în parcul industrial din Turda, o investiție de aproape 50 de milioane de Euro, la care participă și statul cu un grant de greenfield în valoare de aproximativ jumătate din sumă. Tehnologie de ultimă generație, joburi calificate pentru viitori absolvenți de licee și facultăți, înființarea sau revitalizarea multor alte afaceri pe orizontală și verticală, bani care rămân în România. Asta este ceea ce aduce o fabrică nouă. Niciun alt sector economic nu aduce ceea ce aduce o fabrică nouă. Și nici nu discutăm despre ce aduce o fabrică nouă de medicamente.Turda, unul din polii de manufactură industrială din RomâniaEste opinia multor specialiști că Turda, după ce a trecut (pe nedrept) printr-o dezindustrializare masivă, chin și disperare, își revine încet-încet și că probabil, prin poziția geografică și prin accesul prin autostradă la toate cele patru puncte cardinale, va deveni unul dintre polii de manufactură industrială din România. Așadar, această investiție nu este ultimul cuvânt pe care îl va spune Turda în următorii 10 ani. Și pentru că spun că primarul Cristian Matei, atrăgând o astfel de investiție, a devenit prietenul meu cel mai bun, am să-l pun la curent cu câteva teme din zona producției de medciamente.1. Șefii din București ai primarului nu iubesc fabricile de medicamente din țară. Au vrut să înghețe taxa clawback, care a fost dintotdeauna principalul impediment al investițiilor din sector. Nu au acceptat să numească domeniul „industrie strategică” chiar dacă am trecut printr-o pandemie care se presupune că ne-a învățat lecții. Nu au fost de acord să ia măsuri de plafonare a costurilor la utilități, deși prețurile la medicamente sunt înghețate la minimumul european. Nu oferă facilități fiscale pentru angajații din domeniu sau pentru investiții de capital mai mici. Doar un exemplu pentru contrast, Ungaria a dat în ultimul an 200 de milioane de Euro la mai multe companii active în domeniul sănătății pentru a creste reziliența sistemului sanitar în fața crizelor. 2. Pe miniștrii sănătății îi doare în cot de industria din țară, dacă nu avem fabrici, importăm, ce mare lucru? Sunt așa de rupți de realitate încât stă nefolosită o OUG, 98/2010, care permite identificarea, desemnarea și protejarea infrastructurilor critice, foarte utilă pentru a sprijini dezvoltarea fabricilor de medicamente, văzute peste tot în lume drept unități de importanță strategică.3. Boroboațele de guvernare continuă. Se vorbește de „taxa de solidaritate”, în condițiile în care fabricile din țară plătesc atât impozit pe profit, cât și impozit pe cifra de afaceri (taxa clawback), industria fiind singurul domeniu industrial dublu impozitat. „Taxa de solidaritate” ar fi așadar a treia lovitură.