Distribuie acest articol!
Pentru prima dată în istoria României, Leul încearcă să intre pe scena românească în anul 1860 la încercarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, făuritorul principatelor Române din ianuarie 1862, dar nu este lăsat de către suzeranul Otoman, din dorința de iobăgie pentru aceast bogat pământ. În acea vreme România trăia ca și astăzi într-un adânc feudalism în care romanii de rând erau iobăgiți la comanda suzeranului Otoman de către vasalii lor care le plăteau feuda pentru poziții de conducere într-o țară împărțită în bucăți.
Primul Leu Românesc (1867-1947) este adoptat pe 22 aprilie 1867, o monedă bimetală de 5 grame cu o compoziție de 83,5% argint și 0,29032 grame de aur. Pentru prima dată leul urcă pe scena latină în anul 1870. În 1889 România aderă unilateral la uniunea monetară latină și astfel leul românesc intră sub etalonul de aur, astfel monedele de argint aveau un crus legal de până la 50 de lei, taxele vamale plătite în aur pentru că monetăria României nu emitea încă suficiente monede, monedele de aur străine fiind curente.
20 de franci=20 de lei
22,7 lire de aur turcești=20 de lei
20,60 vechii imperiali ruși=20 de lei
25,22 suverani britanici = 20 de lei
Odată cu începrea Primului Război Mondial , în 1914, România părăsește etalonul de aur și valoarea leului românesc începe să scadă. Pe 7 februarie 1929, 1 dolar american în raport cu leul este cotat la 167.2 lei, 135.95 lei la 5 noiembrie 1936 , 204.29 lei în mai 1940 și mai apoi 187.48 lei la data de 31 martie 1941.
Ca urmare a alianței toxice pe care România o face cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial, leul este legat de moneda Germaniei Naziste – Reichsmark la un curs de 1 Reichsmark= 49.5 lei scăzând la 1 Reichsmark=59.5 lei în aprilie 1941. Nevoia de progres a lui Hitler era mare, ceea ce înseamnă că avea nevoie de o monedă puternică pentru a își pune în aplicare planurile care au distrus Europa pentru a o vedea sub conducerea sa, comițând cel mai mare genocid din istoria secolului 20. Același vis nestins al lui Hitler îl vom vedea și în cele ce urmează, din păcate, chiar în zilele noastre moștenit chiar de succesorii săi.
După întoarcerea armelor împotriva Germaniei Naziste, România ajunge sub ocupație sovietică și leul ajunge din nou să fie batjocorit de străini, 1 rublă valorând 100 de lei. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, România este distrusă de interesele străine care ne-au târât în războiul lor, pentru a își împuternicii banii ce urmau să plătească puterea lor și moartea a milioane de oameni nevinovați, în setea lor perpetuă de sânge. Putem observa, din păcate că tocmai aceste alianțe au dus atât la distrugerea României cât și la o devalorizare dramatică a leului, noul leu post-belic valorând 20000 de lei vechi.
Al doilea leu românesc(1947-1952) își face debutul odată cu reevaluarea „marii stabilizări” care are loc la 15 august 1947.„Marea stabilizare”,
» Întreg articolul se poate citi aici: www.ANCHETATORII.RO