Press "Enter" to skip to content

Boris Volosatîi (AUR): Unde este Basarabia la Muzeul Național al Satului din București?

Distribuiți acest articol!

Monumente de arhitectură tradițională țărănească, construcții reprezentative specifice Basarabiei erau prezente în secolele trecute, alături de celelalte zone etnografice românești în Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, făcând obiectul unor fragmente de istorie. Chiar dacă conducerea instituției culturale și-a asumat refacerea zonei Basarabia existentă în trecut, până la ora actuală există doar fotografii ale tuturor edificiilor țărănești specifice Basarabiei pe care le-a cuprins inițial. În acest context, deputatul AUR, Boris Volosatîi, solicită ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, reprezentarea zonei Basarabiei în Muzeul Satului.

Cunoaștem că Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” și-a asumat refacerea zonei Basarabia existentă în trecut. În acest sens, s-au efectuat cercetări de arhivă și o amplă documentare în teren. Solicit răspuns din partea Guvernului României, Ministerului Culturii și instituțiilor din subordine dacă au întreprins sau nu, în ultimii trei ani, demersuri concrete pe lângă Consiliul General și Primăria municipiului București în vederea adoptării deciziilor corespunzătoare privind restituirea către Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” a terenului din zona Teatrului de Vară, ca loc în care să fie reconstituită zona etnografică Basarabia„, a declarat deputatul AUR, Boris Volosatîi.

Astfel, deputatul AUR solicită copii ale demersurilor realizate de Ministerul Culturii și informații relevante privind procedurile urmate până în acest moment, precum și rezultatul obținut sau scontat al acestor demersuri.

Pentru reconstrucția zonei Basarabia, ar fi necesară însă restituirea malului lacului din zona Teatrului de Vară, teren care constituie domeniu public aflat în proprietatea Primăriei municipiului București.

S-a impus și se impune necesitatea adoptării, de către Consiliul General al Capitalei, la propunerea motivată a Ministerului Culturii sau a Guvernului, a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului București în domeniul public al statului’‘, punctează deputatul AUR pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării.

În 1937, ca urmare a deschiderii șantierului pentru ridicarea Palatului Elisabeta, au fost dezafectate șase mori de vânt din Basarabia, iar după 1940 s-au înregistrat și alte pierderi de construcții reprezentative de arhitectură țărănească din Basarabia (trei case și anexe), astfel încât după cel de al Doilea Război Mondial, cele 11 județe de răsărit și de nord ale României (Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina), anexate de URSS, nu am mai fost reprezentate, ca zonă etnografică distinctă, în Muzeul Satului Românesc.

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, deschis la 10 mai 1936 în prezența Regelui Carol al II-lea, a cuprins de la bun început construcții reprezentative de arhitectură țărănească specifice tuturor zonelor etnografice românești, inclusiv Basarabiei.


Distribuiți acest articol!