Press "Enter" to skip to content

Analiză BNR. Clujenii au nevoie de 10 ani pentru a strânge bani să-și cumpere un apartament cu 2 camere

Distribuiți acest articol!

Economie

La Cluj este nevoie de 10 ani pentru a strânge bani pentru un apartament de 2 camere, iar locuitorilor din Giurgiu, Teleorman şi Caraş-Severin le trebuie mai puţin de 7 ani.

Vedere de ansamblu Calea Mănăștur din Cluj, blocuri și trafic. Foto: monitorulcj.ro

Analiza Băncii Naţionale arată că cel mai ridicat nivel al raportului dintre preţul unei locuinţe şi venitul populaţiei se află la Cluj, unde este nevoie de 10 ani pentru a strânge banii necesari în vederea achiziţionării unui apartament cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistenţă sau economisirea şi fără sprijin financiar de la bănci. Regiunea înregistrează totodată şi cele mai importante majorări ale preţurilor proprietăţilor rezidenţiale.Diferențe majore între regiunile țăriiPiaţa imobiliară rezidenţială din România este caracterizată de disparităţi importante în plan regional în ceea ce priveşte cererea şi oferta şi de concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare, în contextul unui grad redus de incluziune şi intermediere financiară în regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, arată raportul BNR aferent anului 2022.„Diferențele la nivel regional în ceea ce privește indicatorul preț pe venit (price-toincome) 22 sunt determinate atât de nivelul prețurilor proprietăților imobiliare, precum și de cel al veniturilor. Cel mai ridicat nivel al indicatorului se remarcă în județul Cluj (10 ani, date la decembrie 2022), regiunea înregistrând totodată și cele mai importante majorări ale prețurilor proprietăților rezidențiale. Pe de altă parte, în județele Giurgiu, Teleorman și Caraș-Severin indicatorul preț pe venit se situează la cele mai reduse valori, respectiv mai puțin de 7 ani”, arată BNR.Din perspectiva concentrării regionale a împrumuturilor ipotecare, regiunea București-Ilfov cumulează 35% din totalul împrumuturilor, iar următoarele 4 județe (Cluj, Constanța, Brașov și Timiș) reprezintă peste 20 la sută (date la decembrie 2022). În contrast, județele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar, atât ca stoc, cât și ca flux, sunt Harghita și Covasna (0,3 la sută din total).Clujenii au cel mai mic acces la piața creditelor ipotecareAnaliza BNR indică discrepanţe şi în ceea ce priveşte accesul la piaţa creditului ipotecar. Dintre cele 5 centre de dezvoltare analizate, doar Timişoara şi Bucureşti înregistrează valori supraunitare ale indicatorului. Braşov şi Constanţa prezintă un nivel similar al accesului la piaţa creditului ipotecar, în timp ce Cluj-Napoca consemnează cea mai redusă accesibilitate.În plus, majorarea dobânzilor pune presiune suplimentară pe capacitatea de plată a debitorilor, o creştere a ratei dobânzii cu 4 puncte procentuale conducând la reducerea indicelui de accesibilitate de la 1,2% la 0,86% în cazul Capitalei. „Discrepanțele se manifestă și în ceea ce privește accesul la piața creditului ipotecar (…) Cluj-Napoca consemnează cea mai redusă accesibilitate. Majorarea dobânzilor pune presiune suplimentară pe capacitatea de plată a debitorilor (…). Evoluţiile preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială din perioada următoare depind de o serie de factori, inclusiv condiţiile macroeconomice caracterizate de costuri ridicate de finanţare şi intensificarea tensiunilor geopolitice generate de conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina. Aceşti factori sunt de natură să diminueze cererea potenţială din partea populaţiei şi, implicit, să contribuie la temperarea creşterii preţurilor imobiliare”,

 » sursa: www.monitorulcj.ro


Distribuiți acest articol!